Cat de ironic este sa percep ca bati din nou la aceasta usa, aceeasi pe care acum cateva luni ai inchis-o in fata mea odata ce ai plecat cu un zambet pana la urechi care exprima fericirea. Imi amintesc foarte bine cum ai repetat de multe ori ca nu intentionezi sa te intorci, cu ea vei obtine totul si multe altele si ca ea va reusi sa ma inlocuiasca.
Nu te-au interesat lamentatiile mele pentru ca, observand asta tocmai acum, am varsat prosteste. Nu ti-a pasat cat de mult te-am implorat sa nu mergi, ca depasim ceea ce s-a intamplat, ca din partea mea voi putea sa sterg totul din mintea noastra. Ce nevinovatie! Cat de mult putem face pentru o persoana care nu merita.
Nu te-a afectat sa fii martor cat de rau si de rupt am fost. Nici macar acele cuvinte de afectiune pe care abia am reusit sa le exprim. Urechile tale nu m-au ascultat, ochii tai nu m-au mai contemplat. Ti-ai luat obiectele si cu o viziune triumfatoare ai plecat. Renuntand la toate iluziile si obiectivele noastre. Lasandu-ma in melancolie.
Au fost zile in izolare, fara sa vrea sa perceapa nimic si pe nimeni. Au fost zile de zdrobire si descurajare, intrebandu-ma de fiecare data cand am gresit. Au fost zile in care ma abandoneaza, te inchipui, tanji dupa tine si cersi iubire, iubire aparenta, cea la care doar tu reusesti sa renunti.
O izolare cu iluzia prosta a intoarcerii tale, in care mi-ai spus ca totul va reveni la cum era inainte, ca te-am achitat, ca esti derutat. Si asa au trecut zilele fara sa stii despre tine, nu ai ajuns sa cunosti toate lacrimile pe care le-am varsat si daca o manifest astazi nu e ca sa te mareasca, e ca sa stii ca in ciuda a tot ce am reusit sa depasesc. Nu stii cat de greu a fost pentru mine. Evita sa te suni, contempla fotografiile si nu ofta. Nu te investiga!, nu te mai gandi la tine. Sa nu cad din nou cand m-am plimbat prin acele locuri pe care le-am frecventat cu tine. Parand sa nu apreciez nimic cand prietenii nostri m-au intrebat despre tine. Tine-ma de inima ca sa nu sufar stiind ca esti cu altcineva care nu am fost eu.
Deci ingratitudinea ta nu m-a executat. Pur si simplu m-a doborat si am rezistat multe zile acolo, in acel loc din care dintr-un motiv sau altul nu am vrut sa reapar. Dar toti avem un fond si asta avea sa se intample la un moment dat. A inceput sa-mi fie dor de doamna care eram. Ei bine, exact cand am cazut, m-am ridicat. Cu mare putere, cu mai multa speranta si mai multa siguranta. Reflectand ca tot ceea ce se intampla are un motiv. Sa intelegi ca nu mai esti langa mine este pentru ca nu ai inteles cum e sa fii cu atatea femei, atatea femei pe care nu ai inteles niciodata sa fii la nivelul ei, de aceea era mai bine sa minti si sa pleci. .
La un moment dat ai incercat sa te justifici, poate pentru a nu te dovedi a fi un ticalos deplin, respingand lucruri fara sens, in care vina a reverberat in mine. Ce obraznicie!
Ar fi trebuit sa-ti asumi efectele actiunilor tale macar o data in viata, precum si sa-ti ajustezi pantalonii si sa recunosti ca esti foarte nesigur, o fiinta atat de ignoranta incat nu stii ce vrei, incat nu analizezi ce faci, pe langa asta nu o apreciaza pe femeia pe care o are langa el. Si totusi m-am rugat pana nu am putut sa ramai. Stima mea scazuta de sine a implorat chiar sa ma faca sa-mi pierd integritatea, pana cand circumstantele m-au consumat.
M-ai lasat ca toamna, dar am incoltit ca primavara. Am invatat sa ma iubesc si sa ma apreciez si sa nu mai cred in cuvintele nimanui. Am reusit sa ma simt mai sigur pe mine si stima de sine mi se reformeaza. Nu mai exista un trecut, nici umbre, nici tulburari, nici resentimente, nimic care sa ma chinuie, care sa ma tempereze, nimic care sa ma dezguste.
Momentan am doar o dorinta imensa sa incep sa iubesc si sa ma daruiesc din nou
Deodata apari si imi spui despre tine, ca nu ai fost fericit, ca nu ai reusit sa ma lasi deoparte si ca te-ai gandit sa ma recastigi. Ce altceva ai nevoie sa-ti spun ca nu stii? Ai plecat afirmand ca nu te vei intoarce. Te-am imaginat si spre uimirea mea astazi esti aici. Ei bine, deja e prea tarziu!Si desi locul pe care l-ai plecat este inca neocupat, e inadmisibil ca il poti recastiga, si pentru ca nu te mai iubesc. Prin urmare, nu meriti pe cineva ca mine langa tine. O femeie care te iubeste cu adevarat si te onoreaza, care te apreciaza, care vrea sa fie alaturi de tine in boala si in sanatate. Chiar nu meriti!
Si nu merit un barbat care insala, raneste si pleaca. O fiinta incompetenta care face inconjurul lumii distrugand inimi. Deja previne acuzarea unei alte persoane. Ea a fost doar o trambulina, o tentatie, pentru relatia noastra, totusi, tu ai esuat.
Tu ai fost cel care a vrut sa se comporte ca un herghelie, sa fie unul dintre acei barbati care nu inteleg sa intretina aceeasi femeie si sa mearga pe strazi cautand ceea ce au deja acasa. Tu ai fost cel care ai luat decizia de a inlocui ceea ce am construit pentru o perioada de distractie. Asa ca nu va prezentati aici cu scuzele alea prostesti, accepta-ti toate greselile! o data in viata
Stiu doar sa-ti spun ca nu simt ura pentru tine, cu atat mai putin dragoste
In acest moment am depasit orice suferinta. Daca te-am iertat deja?Ei bine, am facut-o pentru mine si nu pentru tine, din moment ce stiu ca dupa tine va veni o persoana mai buna si vreau sa fiu linistita, vreau sa ma dau din nou pe deplin, avand in vedere ca primul lucru este iubirea de sine si apoi de ceilalti. In prezent, cu toata sinceritatea iti exprim ca nu mai esti in gandurile mele si cu atat mai putin in sufletul meu. Si iti multumesc sincer pentru acea infidelitate, pentru ca mai mult decat sa ma ranesti, m-ai ajutat sa progresez, m-ai ajutat sa ma apreciez si sa inteleg ce nu trebuie facut intr-o relatie.
De azi perspectivele mele sunt mai mari, de azi imi tin ochii larg deschisi si inima strans inchisa, pentru ca stiu ca persoana care reuseste sa intre in ea merita sa ramana. Acum poti sa te intorci de unde ai venit. Dupa cum se spune acolo, cel care rade ultimul rade cel mai bine, iar acum cel care scanceste si suspina nu ar trebui sa fiu eu. Unde este acel mic ras al victoriei?Ce pacat este sa stii ca cei care rad o fac, plang platirea, dar pana la urma sunt roadele actiunilor tale.
