Alergiile si intoleranta la alimente

Cea mai mare parte a oamenilor mananca orice, fara a avea probleme. Pentru o alta parte insa, e drept, nu foarte numeroasa, exista alimente netolerate si care le provoaca probleme de sanatate.

Intoleranta alimentara sau alergie? Care este diferenta dintre cele doua notiuni? In cea mai mare parte a cazurilor cand oamenii acuza intoleranta sau alergie la un aliment este vorba despre o intoxicatie alimentara sau o aversiune fata de un anumit aliment. Alergia alimentara este o forma specifica de intoleranta fata de unele alimente, care declanseaza activarea sistemului imunitar.

Un alergen (o proteina din alimentul incriminat, care la majoritatea oamenilor nu produce niciun efect secundar) provoaca o reactie in lant in sistemul imunitar, declansand eliberarea de anticorpi. Acesti anticorpi antreneaza, la randul lor, eliberarea de molecule cum ar fi histamina, care da simptome variate, precum tuse, secretie nazala, iritatii cutanate, prurit. Alergiile sunt, adesea, ereditare si netratabile. Intoleranta alimentara implica metabolismul, dar nu si sistemul imunitar.

In ce consta o reactie alergica

Sistemul imunitar protejeaza, in general, organismul de proteinele straine sau da un raspuns in sensul de a le elimina. Alergia da o imunitate „rea” – o substanta care in mod normal este lipsita de pericol pentru organism, este perceputa ca o amenintare, un alergen, care ataca de sistemul imunitar al organismului. Intr-o reactie alergica, organismul produce anticorpi pentru a face fata atacului. In cazuri extreme, o persoana care mananca ceva la care este alergica poate ajunge in stare critica, adica la soc anafilactic, moment in care se impune prezentarea rapida la medic.

Simptomele alergiei la alimente:

1.respiratorii:

• congestie nazala sau secretii abundente • dificultate in respiratie • tuse sufocanta

2. cutanate: • umflarea buzelor, a limbii, a fetei sau a gatului • urticarie • prurit • exeme • eruptii cutanate

3. gastro-intestinale:

• crampe • diaree • colici abdominale • balonare • varsaturi

4. circulatorii:

• instabilitatea tensiunii arteriale • migrene

Statistici

Specialistii afirma ca, in ultima perioada, tot mai multi oameni sunt alergici la unele alimente sau compusi ai acestora. Daca pana nu de mult sufereau de alergii trecatoare doar 4-5% din copiii sub trei ani si doar 1% din adulti, acum, in cazul copiilor mici, procentul a ajuns la 8-10%, iar in cel al persoanelor adulte – la 4-5%. Protectia cea mai importanta impotriva alergiilor este alaptarea nou-nascutului de catre mama.

Daca un bebelus este hranit cu alimente solide, inaintea implinirii varstei de patru luni, acest lucru contribuie la cresterea riscului aparitiei alergiilor. Majoritatea copiilor scapa de aceasta sensibilitate ofata cu cresterea – problemele aparute din cauza consumului de lapte de vaca, in 80% din cazuri, dispar dupa implinirea varstei de 3 ani, sensibilitatea la oua dispare la jumatate dintre copii cand incep sa mearga la scoala. De asemenea, in familiile cu risc ridicat (parinti alergici), pana la varsta de un an copilul nu trebuie sa fie hranit cu lapte de vaca, iar pana la varsta de trei ani trebuie sa nu manance peste, scoici, arahide, nuci. Oul poate fi introdus in hrana copilului la varsta de un an si jumatate.

Alimente care pot produce alergii

• albumina din lapte • bomboane cu lapte • oua • soia • arahide • conservanti si coloranti sintetici si derivatele lor • sunca • vinul • salamul • ciocolata • unele fructe (capsunile, piersicile) • crustacee (crab, creveti, langusta, homar) • peste • susan • seminte de mustar

Intoleranta alimentara

Intoleranta la unele alimente poate produce simptome similare celor provocate de alergii, dar acestea nu implica sistemul imunitar de aceeasi maniera. Aceasta se produce atunci cand organismul nu este capabil sa digere un aliment sau un component al acestuia. In timp ce persoanele alergice nu tolereaza o oarecare cantitate de alergeni, cele care manifesta intoleranta la unele alimente pot suporta mici cantitati din acestea fara a prezenta simptome.

Intoleranta la lactoza

Reprezinta incapacitatea de a digera cantitati semnificative de lactoza (zaharul predominant din lapte). Statisticile spun ca diferite etnii si rase sunt mai frecvent afectate decat altele – 75% din adultii afro-americani, mexicani, evrei si americani prezinta intoleranta la lactoza, dar in Europa incidenta cazurilor este considerabil mai mica. Intoleranta la lactoza este un deficit al enzimei denumita lactaza, produsa in mod fiziologic de celulele care captusesc intestinul subtire. Lactaza digera zaharurile din lapte, reducandu-le la forme mai simple, care pot fi absorbite de la nivelul tubului digestiv in sange. Cand nu exista o suficienta cantitate de lactaza pentru a digera lactoza consumata, rezultatele pot fi suparatoare, simptomele obisnuite fiind greata, crampele, balonarea si diareea, care incep la aproximativ 30 de minute sau doua ore dupa ingerarea alimentelor sau lichidelor care contin lactoza.

Multe persoane, care nu au fost diagnosticate cu intoleranta la lactoza sau avand o deficienta de lactaza, au observat ca laptele sau alte produse lactate le fac probleme. Severitatea simptomelor variaza in functie de cantitatea de lactoza pe care o tolereaza fiecare individ. Medicii spun ca persoanele sensibile pot sa consume alimente care contin lactoza, dar in cantitate mica, si in acest mod isi pot obisnui organismul, ameliorand, in timp, toleranta la aceasta substanta organica.

Intoleranta la gluten Astazi, un numar tot mai mare de persoane sufera din aceasta cauza. Notiunea de gluten denumeste proteinele continute in grau, ovaz, orz, secara. Proteinele din aceste cereale sunt toxice pentru persoanele care prezinta aceasta intoleranta alimentara. Restul cerealelor, orez sau porumb, nu sunt toxice pentru aceasta categorie de oameni. Organismul cu intoleranta la gluten (boala celiaca) se apara de aceasta substanta prin anticorpi. Boala nu se vindeca niciodata, dar pot disparea in timp anticorpii si simptomele, care insa reapar atunci cand se consuma cereale cu gluten toxic. Tratamentul presupune eliminarea totala din consum a glutenului si inlocuirea cerealelor care il contin cu produse fabricate din cereale fara gluten toxic.

Alergia la aditivi alimentari

Majoritatea produselor alimentare contin aditivi (cunoscuti sub denumirea generica de „E”-uri), care conserva, dau culoare, forma si mai ales aroma in mod artificial, facand astfel produsul atragator si vandabil timp indelungat. Produse al caror termen de valabilitate se intinde pe unul sau doi ani, lapte care expira peste trei luni dupa ce l-ai cumparat, smantana buna de mancat o saptamana-doua, iaurturi care, lasate la caldura zile in sir, nu-si modifica gustul si culoarea nu mai sunt o raritate astazi. Ba, dimpotriva, e foarte greu sa gasesti produse naturale care, neconsumate in doua zile, fermenteaza sau pur si simplu se strica. Cum au ajuns oare mai toate alimentele sa se pastreze la nesfarsit? Ei bine, toate aceste produse alimentare „de folosinta indelungata” contin atatia aditivi alimentari, incat nicio bacterie nu mai poate trai in ele.

Atunci, judecand simplu, cam ce efect pot avea aceste alimente asupra organismului uman? Cercetatorii spun ca aditivii alimentari sunt substante chimice de sinteza si, deoarece ele nu sunt naturale, nu ar trebui sa faca parte din alimentatia noastra. Impactul E-urilor asupra organismului este devastator, deoarece ele nu sunt recunoscute si acceptate de acesta. O substanta straina, afirma medicii, nu poate fi administrata timp indelungat fara a produce efecte secundare. Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor interne, provoaca distrugerea sistemului imunitar, precum si o serie de tumori maligne si benigne. De asemenea, E-urile periculoase sunt „vinovate” de raspandirea bolilor cardiovasculare si ale tubului digestiv, precum si a alergiilor.

Sally Bradley