Cultivarea pomilor fructiferi

Cultivarea pomilor fructiferi poate fi un domeniu de interes atat pentru cei care vor sa demareze o afacere in acest sens, cat si pentru cei care vor doar sa obtina fructe, din propria livada, pentru consumul curent. In gospodariile traditionale, exista obiceiul ca fiecare sa aiba mere, pere, prune, cirese, visine etc., din gradina personala, ceea ce insemna nu numai o economie substantiala, ci si garantia unor fructe ecologice, sanatoase si gustoase.

Cei care vor sa obtina si un profit substantial din cultivarea pomilor fructiferi trebuie sa gandeasca un plan de afaceri care sa estimeze costurile infiintarii si intretinerii  unei plantatii, precum si cerintele pietei de desfacere. Un calcul aproximativ arata ca la un hectar de livada cu meri, de exemplu, cu o investitie initiala de 15 000-20 000 de euro (putandu-se accesa si fonduri nerambursabile), amortizarea cheltuielilor se poate face in trei ani, dupa ce pomii dau pe rod (au fost obtinute soiuri care intra pe rod chiar din anul imediat urmator plantarii).

Unde se pot cultiva pomi fructiferi?

Pomii fructiferi specifici zonei cu clima temperat-continentala (cum este si tara noastra) – mar, prun, par, gutui, visin ,cires etc. – se cultiva in zonele de deal, pana la o altitudine de aproximativ 1500 de metri. Piersicul si caisul, care sunt mai sensibili in privinta temperaturilor, se dezvolta mai bine in regiunile de campie, mai calde. Se va evita, pentru infiintarea unei livezi cu pomi fructiferi, alegerea unor amplasamente pe vai sau in zone cu vanturi puternice, fiind esentiala expunerea la soare un timp cat mai indelungat (de aceea si randurile de pomi vor fi orientate pe directia nord-sud). De multe ori, este recomandat, in regiunile cu variatii climatice mai mari, sa se creeze perdele de protectie, pe unele laturi ale plantatiei, din arbori precum salcamul, frasinul, fagul etc. Solul trebuie sa fie fertil (de preferinta, cernoziom), cu un bun drenaj si cu apa freatica la peste doi metri adancime. In afara de adaosul de ingrasamant organic, este bine ca, dupa alegerea terenului, sa se apeleze la o cultura premergatoare (de exemplu, de lucerna), care sa favorizeze o fertilizare naturala a suprafetei respective. Se pot alege si terenuri in panta usoara (cu o inclinatie nu mai mare de 10-15%).

Cand se cultiva pomii fructiferi?

Perioada cea mai potrivita pentru plantarea pomilor fructiferi este jumatatea toamnei, pana la venirea inghetului (octombrie-noiembrie). Rata de prindere este mult mai mare, in acest caz, puietii avand timp, pana in primavara, sa isi consolideze radacinile. Se poate efectua plantarea si primavara devreme, de indata ce pamantul se dezgheata si inainte ca mugurii sa inceapa sa creasca, fiind necesara, dupa aceea, o udare constanta a pomilor, pana cand ritmul de crestere este reluat, sau in perioadele de seceta.

Cum se cultiva pomii fructiferi?

Cel mai bine ar fi ca gropile sa fie facute cu doua-trei saptamani inainte de plantare, pentru o buna aerare a solului, la o adancime in jur de 60 de centimetri si la aceleasi dimensiuni pe lungime si latime (60X60X60). Pamantul scos din groapa se pastreaza alaturi, cel de suprafata intr-o parte, iar restul, de partea cealalta. Umplerea partiala a gropilor (pana la jumatatea lor) trebuie sa preceada plantarea propriu-zisa cu una-doua saptamani, aruncandu-se in partea inferioara a gropii (15-20 de centimetri) pamant scos de la adancimea cea mai mare, apoi pamant de suprafata (care este mai fertil). Pomisorul se pregateste pentru plantat prin tunderea extremitatilor radacinilor mai groase, prin inlaturarea celor rupte sau bolnave, dupa care radacinile se trec printr-un amestec de apa cu ingrasamant organic si pamant de telina. Scopul unei asemenea operatii este dublu – unul de fertilizare si al doilea, pentru pastrarea umiditatii. Se recomanda sa se fixeze in groapa si un tarus de sprijin pentru pom, pentru a fi siguri de dezvoltarea verticala a acestuia.

Dupa asezarea corecta a pomului in groapa de plantare, se acopera cu pamant amestecat cu gunoi de grajd din anul anterior (adica bine putrezit). Se taseaza bine, pentru a nu ramane pungi de aer, foarte daunatoare pentru fixarea radacilor si sanatatea acestora, si fara a se acoperi nodul de altoire. Se leaga lejer trunchiul puietului de tarusul de sprijin si se aranjeaza pamantul din jur cu marginile usor ridicate, pentru a pastra apa, in momentul udarii. Prima udare se face imediat dupa plantare. Inainte de inghet, pamantul se musuroieste in jurul tulpinii, pentru a proteja pomul pe durata iernii. Distanta dintre randuri trebuie sa fie de aproximativ 3-4 metri, iar distanta dintre puieti, in functie de specie si, deci, de marimea pomului matur.

Achizitionarea puietilor

Pomii fructiferi se vor cumpara de la statiunile pomicole recunoscute, avand grija ca fiecare exemplar sa aiba eticheta cu soiul pe care vreti sa il achizitionati. In prealabil, va fi necesar sa va decideti ce soiuri vreti sa plantati si sa va informati care sunt cele mai potrivite cu locul pe care il aveti la dispozitie pentru infiintarea livezii. In general, un puiet, indiferent de specie, trebuie sa aiba radacinile sanatoase si o inaltime in jur de un metru. In timpul transportului se va avea grija ca pomii sa nu se raneasca, iar radacinile trebuie sa ramana bine infasurate in folie de plastic, pentru a nu se deshidrata. Daca plantarea in livada nu se face imediat, puietii pot fi pastrati cu radacinile in gropi de suprafata si cu partea inferioara a tulpinii protejata cu pamant, in locuri ferite de mari variatii atmosferice.

Daca plantarea se face toamna, in primavara urmatoare se vor face primele fasonari (toaletari) ale coroanei, dupa care, lucrarile de intretinere vor intra intr-o anume ciclicitate, vizand fertilizarile periodice, combaterea daunatorilor, recoltarea s.a.m.d.

In Romania, pomicultura are o traditie indelungata, pentru ca este favorizata de relief si clima (mai ales in privinta marului, prunului ,parului). Chiar daca nu va hotarati sa incepeti , in viitorul apropiat, o afacere legata de productia de fructe, merita sa cultivati, in gradina personala, cateva exemplare din speciile ale caror fructe le preferati. Vara si iarna, veti savura gustul incomparabil mai bun (decat al celor din magazinele de profil) al acestor fructe.

Sally Bradley