Lucrurile bune vin la cei care stiu sa astepte, care cunosc valoarea rabdarii, cu daruire, efort si rezistenta. Si este ca tot ceea ce necesita cumpatare ridica in jurul nostru un halou de entuziasm si iluzie.
Iubesc acei oameni care stiu ca intre „plantare si recoltare” exista „udare si asteptare” . Pentru ca este vital sa ne redirectionam in fata disperarii, sa nu ne incurcam cand dam peste incertitudinea de a nu sti cand va ajunge tot ce ne dorim.
„Totul vine la cei care asteapta”
Amintiti-va ca primavara se intoarce mereu
Imi amintesc ca intr-o iarna tatal meu a avut nevoie de lemn de foc, asa ca a gasit un copac mort si l-a taiat. Dar apoi, in primavara, a privit spre disperare cum trunchiul ofilit al acelui copac incoltea crengute noi. Tatal meu a spus:
– Eram sigur ca acel copac era mort. Si-a pierdut toate frunzele iarna. Dar vezi ca era atat de frig, incat crengile se rupeau si cadeau de parca trunchiului batran nu i-ar mai fi ramas o farama de viata. Dar acum imi dau seama ca mai era viata in acel portbagaj.
Si intorcandu-se catre mine, m-a sfatuit:
– Nu uita niciodata aceasta lectie. Nu taiati niciodata un copac iarna. Nu luati niciodata o decizie negativa pe vreme nefavorabila. Nu lua niciodata decizii importante atunci cand esti in cea mai proasta dispozitie. Asteptare. Fii rabdator. Furtuna va trece. Amintiti-va ca primavara va reveni.
Totul trece, totul ajunge, totul se transforma
Fiecare rasplata va veni, pentru ca timpul este responsabil pentru inchiderea usilor celor indezirabili, ajutandu-ne sa luptam cu suferinta si trezindu-ne speranta. De aceea va veni vremea cand, cand ne trezim, dorintele noastre vor invinge si binele va intra in viata noastra.
Cu siguranta ati auzit de mai multe ori ca „nu faceti greseala de a lua decizii permanente din cauza emotiilor temporare”. Aceasta fraza contine marea valoare a rabdarii, capacitatea de a se calma si de a lua perspectiva
Pentru ca daca actionam fara sa asteptam cel mai bun moment, probabil ca aruncam cu pietre in propriul nostru acoperis, ceea ce va face ca acoperisul nostru sa se prabuseasca si ne va ingreuna sa gasim speranta printre propriile noastre moloz emotional.
Lucreaza rabdarea de a te cunoaste pe tine insuti
A sti sa asteptam presupune, in primul rand, rabdarea de a te cunoaste pe tine insuti, de a opri sa reflectam si de a ne simti in siguranta cu noi insine. Acestea sunt caracteristicile pe care trebuie sa le promovam pentru a contempla lumea cu mai multa intelegere si bun simt.
Astfel, rabdarea este un dar care necesita cunoasterea impulsivitatii si a nepasarii. Doar prin ea vom realiza ceea ce tanjim fara sa platim un pret exorbitant pentru asta. Dar ce putem face ca sa ne cultivam rabdarea, sa devenim mai prudenti si sa stim sa asteptam?
A respira
Respiratia adanca este intotdeauna o resursa buna pentru reflectie. Sa spunem ca, intr-un fel, oferim o pauza dialogului nostru intern.
Descopera motivul pentru graba si nerabdarea ta
Gandeste-te la motivele care te determina sa actionezi impulsiv sau nerabdator. Organizeaza-ti timpul si regandeste-ti prioritatile. Acest lucru te va ajuta sa te cunosti si sa te calmezi in momentele intense.
„In aceasta lume nimeni nu este prea ocupat. Totul este o chestiune de prioritati.”
Identificati ce lucruri sau oameni va intensifica nerabdarea
Uneori, oamenii sau situatiile din jurul nostru genereaza in noi un conflict care ne obliga sa actionam fara sa ne gandim. Gandeste-te la asta si incearca sa o rezolvi sau sa tii cont de asta.
Este utila nerabdarea ta? Este justificat?
Raspunde la aceste doua intrebari complet sincer si cauta calm acele modele de comportament care se repeta si care fac imposibil sa faci bine.
Fa-ti timp si asteapta-te la neasteptat
Exista cateva cuvinte de la Jeff Foster care rezuma perfect aceasta problema: „ Indiferent de cat de „reale” devin povestile, esti mereu invitat sa incetinesti, sa respiri, sa nu mai incerci sa-ti dai seama totul, sa iesi din propriile concluzii, sa respir din nou…”
Cultivarea darului rabdarii necesita cumpatare ca orice alta invatare. De aceea trebuie sa exersam toleranta in „realizare”, capacitatea de a citi cartea vietii noastre, de a o scrie si de a o rescrie si de a ne bucura de fiecare estompare si de fiecare nou zambet.
