„Vikingi: Valhalla”: Odin impotriva lui Hristos

Lansarea noului serial derivat din ‘Vikings’ nu a intarziat sa apara, un spin-off de opt episoade al carui prim sezon, a fost primit cu entuziasm de adeptii acestei perioade pline de tradari si batalii care s-au incheiat in a sasea sesiune. Intrigile palatului, aliantele, razbunarile, reprosurile si injunghiile in spate sunt foarte populare in randul publicului. Poate pentru ca reflecta realitatea, ducand-o la extrem in fictiune. Trebuie doar sa faci paralele cu politica actuala (si razboiul).

Noua aventura, „Vikings: Valhalla”, are loc la un secol dupa evenimentele descrise mai sus. Odata cu implementarea licentelor literare obisnuite,scanteia actiunii se afla in masacrul nordicilor stabiliti la Londra si imprejurimi, care a avut loc in ziua Sfantului Bricio, la 13 noiembrie 1002. Ucisi din ordinul regelui Angliei fara compasiune, rudele si fiinte apropiate victimelor au decis traverseaza marea pentru a-si dezlantui furia asupra tradatorilor englezi, care a marcat inceputul invaziei tarii de catre hoardele barbare. Nu profanati somnul mortilor.

„Vikings: Valhalla” povesteste ispravile mai multor vikingi legendari, printre care, printre altii, exploratorul groenlandez Leif Eriksson, interpretat de Sam Corlett („The Chilling Adventures of Sabrina”) si sora sa temperamentala Freydis Eriksdotter, interpretata de Frida Gustavsson (‘ Partizan’). Propunerea mult asteptata combina drama, cateva picaturi de romantism si evenimente istorice cu scene de actiune violente, precum seria predecesorului. Oroarea luptei corp la corp nu lipseste intr-un complot care exploateaza si conflictele interne dintre vikingi insisi pentru a-si obtine partea din tort la cucerirea Angliei.In plus, religia crestina si paganismul ii impart, luptandu-se intre ei. Un scenariu belicos cu batalii intestine, culte confruntate si inamici inversunati de doborat, cu un asalt spectaculos asupra Londrei inclus. Desigur, daca puterea si aurul sunt in joc, nu se poate avea incredere in nimeni. Moarul este turnat. Si, mai presus de toate, sangele. in abundenta

Vikingii au lasat momentan deoparte diferentele lor religioase pentru a se uni impotriva unui inamic comun, Anglia, dar dezacordurile lor persista pana la punctul de a exploda in momente neasteptate. Apar intelegeri intre inamici, care ofera rasturnari suculente intr-un sezon care se termina foarte sus (si foarte sangeros). Nu degeaba ultimul episod se intituleaza „Sfarsitul inceputului”. Personajele principale evolueaza spre extreme de neimaginat, iar unele cad pe parcurs pe neasteptate. Cu exceptia unor capitole de tranzitie, necesare dezvoltarii relatiilor personale dincolo de sabie, ritmul marcat permite devorarea sesiunii intr-o singura sedinta.Naratiunea alterneaza intre mai multe focusuri care in cele din urma se reunesc intr-o mare batalie finala care pune lucrurile la locul lor pentru ca totul sa se intample intr-o continuare deja anuntata. Netflix a asigurat minim trei sezoane.

Diferentele

Una dintre principalele diferente dintre „Vikings: Valhalla” si seria originala este cadenta in naratiunea evenimentelor istorice. Cu aceasta ocazie sunt accelerate, simplificand unele pasaje dramatice in cautarea unei mai mari fluiditati. In spatele productiei nu se afla Michael Hirsch, creatorul filmului „Vikings”. El este inlocuit de Jeb Stuart, scenaristul unor filme clasice de actiune precum „Jungla de cristal” sau „El fugitivo”. Inca o data trebuie sa laudam efortul remarcabil al castingului si al figuratiei, mai ales in scenele de asediu si in luptele frontale pline de specialisti care schimba lovituri si sabii.In acest sens, merita evidentiat si capitolul al patrulea, asaltul asupra orasului Londra printr-un pod de lemn care capata un rol aparte. Secvente de actiune si tensiune, cu mai mult de o surpriza. Personajele interpretate de femei sunt deosebit de ingrijite, cu un portret credibil al imputernicirii, spre deosebire de alte propuneri similare. Conceptul unui razboinic amazonian este bine realizat si transferat intr-un cadru complet. Cheltuielile pentru arta si costume sunt remarcabile.

„Vikings: Valhalla” face o carte curata, se reseteaza ca o continuare si ridica un nou arc intriga cu posibilitati, fara a se zgari cu scenele explicite cand topoarele lovesc si sabiile zboara. Poate fi degustat fara a fi nevoie de a vedea seria initiala, o informatie importanta atunci cand vine vorba de extinderea audientei sale potentiale.